(doar așa putem știi că viitorul sună bine; chiar dacă, posibil, nu în termenii noștri sau în felul în care ne așteptăm la acel “bine”.)
Mark Twain spunea: “Fă-ţi planuri de viitor, pentru că viitorul este locul în care îţi vei petrece tot restul vieţii.” .. și iată cum, orice om , la începutul anului – conștient sau nu, intenționat sau fără să vrea, nu are cum să nu se trezească cu gândul unui nou început în minte, măcar ideea unei noi șanse, al unor noi dorințe, noi promisiuni…
Astfel ne facem planuri și nu de puține ori, măcar în primele zile ale anului nou nouț, întrebăm sau suntem întrebați, folosindu-se, de-acum, excesiv “care-ți sunt rezoluțiile pentru 2018”?
Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte. (Prov.19:21)
Dacă Dumnezeul Suveran are ultimul cuvânt, este bine să ne planificăm noul an? Mai are rost?
În Proverbe 13:16 găsim scris: Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia.
Cuvântul lui Dumnezeu ne încurajează să gândim (chibzuit = gândit, calculat), să plănuim, apoi să lăsăm toate în Mâna lui Dumnezeu, pentru că Însuși Domnul spune, în Ieremia 29:11-13: Căci Eu ştiu gândurile, pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. Voi Mă veţi chema şi veţi pleca; Mă veţi ruga şi vă voi asculta. Mă veţi căuta şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima.
Interesant este că definiția termenului rezoluție, conform dex este: decizie, hotărâre, rezolvare, tărie de caracter, curaj. Iată că singuri ne punem sentința. Odată ce rostim rezoluțiile, suntem chemați a fi responsabili și supunându-ne planurile Voii lui Dumnezeu (Iacov 4:13-16). Ia, ascultaţi aici, voi cei care spuneţi: Astăzi sau mâine o să ne ducem în cutare oraş, o să stăm acolo un an şi o să pornim nişte afaceri rentabile. De unde ştiţi ce are să se întâmple mâine? Fiindcă lungimea vieţii noastre e ca ceaţa dimineţii – o vezi o clipă, iar apoi a dispărut. Ar trebui să spunem, mai de grabă, aşa: Dacă va voi Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru. Altminteri, vă veţi trezi, fălindu-vă cu planurile voastre şi o asemenea incredere de sine nu-I face plăcere niciodată lui Dumnezeu – NT pe înțelesul tuturor), să și acționăm, lucrând spre realizarea acestora. O rezoluție nu înseamnă a te lăuda cu ideile despre noul an, ci trebuie să fie ca o rugăciune susținută de voință, determinate și fapte.
În bunătatea Ta, Tu ne asculţi prin minuni, Dumnezeul mântuirii noastre, nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pământului şi mării!(…) Încununezi anul cu bunătăţile Tale şi paşii Tăi varsă belşugul. Psalmul 16:5,11
Dar care ar trebui să fie planurile Bisericii (dacă noi suntem Biserica celor răscumparați) pentru un an nou?
Mai jos veți găsi o frântură dintr-un interviu imaginar cu Biserica, în diferitele roluri pe care aceasta le are.
Interviu cu Biserica, Rezoluții ecleziastice pe 2018.
Question(Q): Dragă biserică, mulțumesc că ai acceptat invitația de a răspunde câtorva întrebări, care ne vor ajuta pe toți, poate, să știm ce fel de planuri să ne facem și cum să acționăm pentru a le pune în practică.
Answer Biserica(A.B): Mulțumesc pentru invitație. Răspusurile acestea le cunosc din Cuvântul lui Dumnezeu, Cel care dă viață! Cel care mi-a mai dat un an..
Q: Biserică, turmă a lui Hristos – ce planuri ai pentru noul an?
A: Știu ca Domnul este Păstorul meu(Psalmul 23). Îmi doresc ca în anul 2018 să fiu conștientă că viața mea este din Hristos, EL S-a jertfit pentru mine și că mă cunoaște. Îmi doresc să Îl cunosc mai îndeaproape, vreau să Îl văd pe Isus. (Ioan 12:21b)
Q: Ce frumos. Cum ți-ai propus să faci aceasta?
A.B: Am nevoie de părtășie zilnică cu Domnul, cum spune si apostolul Pavel – să mă rog neîncetat, să fiu deschisă la a-I auzi și recunoaște glasul.
Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi dă viaţa pentru oi.
Dar cel plătit, care nu este păstor şi ale cărui oi nu sunt ale lui, când vede lupul venind, lasă oile şi fuge, şi lupul le răpeşte şi le împrăştie. Cel plătit fuge, pentru că este plătit şi nu-i pasă de oi.
Eu sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, şi ele Mă cunosc pe Mine, aşa cum Mă cunoaşte pe Mine Tatăl şi cum cunosc Eu pe Tatăl și Eu Îmi dau viaţa pentru oile Mele. Mai am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu, şi va fi o turmă şi un Păstor. IOAN 10:9-16
Q: Cum se va descurca Biserica, asemenea unui trup, în noul an? Ce planuri ai legate de condiția fizică și stilul de viață? (Romani 12:5 tot aşa şi noi, care suntem mulţi, alcătuim un singur trup în Hristos, dar fiecare în parte suntem mădulare unii altora.)
A.B: Orice organism viu își dorește un trup sănătos. Iar un trup sănătos este unul întreg (unitate: pentru ca să nu fie nicio dezbinare în trup, ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele. Şi dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă este preţuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el. Voi sunteţi trupul lui Hristos şi fiecare, în parte, mădularele lui. 1 Cor.12:24-26)
Îmi doresc să mă antrenez mai mult și mai bine. (1Cor. 9:25: Toți cei ce se luptă la jocurile de obşte se supun la tot felul de înfrânări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună care se poate veşteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună care nu se poate veşteji.), de asemnea, îmi propun să stau protejată și să am o strategie bună. (Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului. Efeseni 6:11-18)
În noul an voi adopta o hrană sănătoasă – în funcție de nevoi (Evrei 5:12,14 aveţi iarăşi trebuinţă de cineva să vă înveţe cele dintâi adevăruri ale cuvintelor lui Dumnezeu şi aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte, nu de hrană tare.(..) Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s-a deprins, prin întrebuinţare, să deosebească binele şi răul)
2018 este un an în care îmi propun să ascult de Hristos, care este Capul și vreau să mă supun Lui. (El este Capul trupului, al Bisericii. El este începutul, Cel Întâi Născut dintre cei morţi, pentru ca în toate lucrurile să aibă întâietate. Coloseni 1:18)
Q: Poate că în zilele de azi, cea mai grea misiune a ta, dragă Biserică, este aceea de EKKLESIA (chemată afară). Ce hotărâri ai luat cu privire la acest domeniu?
A.B: Așa este. Sunt chemată să fiu o mărturie, dincolo de pereții Adunării. În părtășie mă zidesc, ca apoi să ies și să ajung la cei nemântuiți. Aceasta îmi doresc pentru noul an. Să reușesc, ca echipată în interior, să am curajul să ies în lumea pierdută-n întuneric și să fiu lumină. Aceasta este porunca pe care Biserica a primit-o, încă de la începuturile ei. Aceasta este una dintre cele mai active dorințe ale mele… și poate că în fiecare an îmi propun să fac mai mult în acest domeniu, dar de cele mai multe ori ajung să mă complac în confortul băncilor. Uneori sunt o Biserică foarte comodă, poate temătoare… dar vreau ca în noul an să fac mai mult, mai înțelept. Căci dacă eu voi tăcea, pietrele vor striga… (Luca 19:40)
Q: Biblia spune despre tine, că ești o Preoție aleasă. Te-ai gândit cu privire la acest aspect? Ai ceva schimbări propuse pe noul an?
A.B: Poate că uneori mă sperie rolul acesta. Înseamnă o responsabilitate atât de mare. Însă stiu că pot totul în Hristos, care mă întărește (Filipeni 4:13)… Un preot este chemat să slujească, să păstorească, să aducă vestea, Cuvântul Lui Dumnezeu. Un preot vorbește despre păcat, îl condamnă, mustră păcătosul – dar o face în dragoste. Biserica, o Preoție aleasă trebuie să stea aproape de Dumnezeu, să trăiască adevarul pe care îl predică. Preoții aduceau jertfe pentru poporul lui Dumenzeu, însă Biblia spune în Isaia 1: Ce-Mi trebuie Mie mulţimea jertfelor voastre, zice Domnul (…) Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă! și în Matei 9: “Milă voiesc, iar nu jertfă!”.
Q: Poate că una dintre cele mai frumoase roluri ale tale, dragă Biserică, este aceea de Mireasă a lui Hristos.
A.B: Așa este. Dar să nu crezi că este simplu să mai las încă un an să treacă peste mine. Așteptarea nu este cea mai simplă. Mirele meu trebuie să vină (1 Cor.16:22 – “Maranata! Domnul nostru vine!”), cum a promis, dar nimeni nu stie ceasul. Biserica este în lume, supusă la tot felul de încercări, atracții de tot felul. Apoi și rutina uneori este împotriva unei așteptări plină de entuziasm. Uneori dragostea Bisericii se răcește… motivația scade… nu e simplu să aștepți aceea zi glorioasă, când Mirele va reveni să-și ia Mireasa. Orice mireasă trebuie să se pregătească, să se împodobească (cu fapte bune). O mireasă se face tot mai plăcută Celui de care este îndrăgostită:
…ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană (Efeseni 5:27)
…ca să vă înfăţişez înaintea lui Hristos ca pe o fecioară curată.(2 Cor. 11:2b)
…ca să vă facă să vă înfăţişaţi înaintea Lui sfinţi, fără prihană şi fără vină (Col. 1:22)
Biserica, în 2018, trebuie să se apropie de Domnul ei, să se îndrăgostească mai mult de EL, să îi semene tot mai mult.
Dragă cititorule, te identifici cu Biserica? Poți subscrie acestor rezoluții?
Dacă da: visează! roagă-te! acționează!